Sfarsitul copilarie
Pare ca printre nouri paseste rece o atingere
Sunt ochii noptii ce stralucesc deasupra viselor
Si peste valurile negre ale marii o adiere
cutriere ca un fior de caldura trupul rece al valurilor.
Clipele fericite ale dulcei copilarii se duc pe rand
Un glas tremurator ma face sa cred ca nu l-am trait nicicand
Cu gandul mai pictez un strop de amintire,
Un suras de iubire sa am prin neagra-mi nefericire
Pe pleoapele-mi inmiresmate de adierea noptilor de vara
Mai curge o picatura de roua adusa de dulcea primavera
Timpul e scurt si viata-mi curge uitare
As vrea sa simt soarele ce fuge-n departare.
Oare voi mai simti iarasi bucuriile vietii?
Sau voi atinge cu durere chipul batranetii?
Oare va mai rasari vreodata glasul copilariei?
Sau voi cadea prada in bratele nebuniei?
Macar traiesc cu gandul la o dulce copilarie
Si stiu ca am simtit candva o mare bucurie
Si stiu ca am motive multe sa zambesc
Si acum cu sfiala in viata incep sa pasesc.
Numai suntem copii de altadata,numai avem visuri colorate.Ma iau fiorii cind trebuie sa spun "COPILARIA SFIRSESTE" .Dar asta e.Vrem sa oprim timpul,dar e imposibil,vrem sa dam timpul inapoi la acele clipe de vis,la acele clipe magice...dar....pina aici a fost...O doamne parca vad acele zimbete pe fata noastra,parca vad acele momente minunate,alergam o ceata de copii dupa orice fluturas,serile de vara erau minunate, ne luam toti de minuta si ne uitam la stele era ceva impresionant,visam la mici printese,la zine inparateshti.Uite ca visele noastre se spulbera,,deja crestem mari,trebuie sa fim realisti.Scumpii mei traiti la maxim imparatia copilariei si visati acum cit mai puteti.Timpul zboara asemeni vintului,si clipele de vis inapoi nu se intorc.
